Nu e tocmai iarna,desi e frig si azi maine ninge.
Nu e tocmai placut ce simt...
Nu stiu la ce varsta moare copilu din tine si nush la ce varsta trebuie sa accept ca nu mai e.Stiu doar ca intr-o dimineata trebuie sa ma trezesc si sa fiu om mare.Sau poate nu...Poate pot trisa:D
Vorbeam la telefon cu o prietena mai devreme si ii ziceam ca eu nu stiu ce vreau,nu prea stiu ce-mi place in momentul asta.Si am dilema asta de ceva vreme....
Si daca eu nu ma cunosc pe mine nush de ce am pretentia sa ma cunoasca altcineva pe mine?!?!Sau cum ar putea altcineva sa ma cunoasca...
Zilele alea cand stai prea mult in casa si meditezi la tot ce se intampla si astepti ca totul sa iasa asa cum vrei tu,pfff zilele alea ma distrug psihic.Ajung la finalul zilei cu ochii inlacrimati si nu stiu de ce plang,ajung sa ma simt uitata de lume,sa nu-mi gasesc locul si sa nu stiu ce caut eu aici.
Azi nu am lucrat,am stat in casa si am dormit cu matzii juma de zi,cealalta jumate am mancat si m-am uitat la un film si acuma m-am retras in lumea mea sa ma descarc.
Aaa si singura mea salvare vine ca deobicei din spatele unor sunete...my music!my love!all i need!
Si uite asa ma pierd eu printre sunete si incerc sa uit de existenta mizera a omului de zi cu zi si probleme de toate genurile si inclusiv de mine.De ce sa ma gandesc atata la mine?Pot sa stau maine sa analizez si sa despart firu in enshpe mii de bucati si sa gasesc solutii.Maine cand o sa-mi aerisesc creierul si o sa gandesc mai liber decat in momentul de fata.
Poate era mai bine sa ma tin de pactul meu...sa raman pe drumul meu fara abateri.Dar daca nu se va schimba sentimentul asta care nu-mi place deloc si starea asta am sa iau o decizie si aia e.Dar vreau sa fie o decizie inteleapta si in momentu de fata nu pot gandi clar deloc si as face ceva ce maine poate as regreta asa ca mai bine tac si raman printre cuvinte si sunete...
