E asa greu sa te aduni din mii de bucati in care te-ai imprastiat precum cioburile de sticla.E asa greu sa pasesti pe alt drum dupa ce ti-ai croit un drum in care ai crezut,un drum pe care ai mers visand,sperand si iubind.
E asa greu sa ma rup de langa tine si sa-mi fac alt drum singura.Doar gandul e apasator si dureros,realitatea e prea intunecata ca sa gandesc pana acolo.
As vrea sa-ti pot arata ce este in inima mea,as vrea sa nu fi gresit,as vrea sa nu fi zis unele lucruri,dar asa a fost sa fie.Desi stiu unde am gresit,nu pot garanta ca nu voi mai face alte greseli pentru ca planurile de acasa nu coincid cu cele de pe drum.Si chiar asta a fost si greseala mea!Atatea planuri,sa fac asa si asa,cand puteam sa fiu naturala in tot ce fac,fara sa incerc sa ma schimb in unele situatii.
Din dorinta de a face bine poti sa gresesti...pentru ca nu poti controla toate celelalte elemente care intra in contact cu tine in povestea ta.Poti controla unele chestii legate de persoana ta,dar in rest ramane la latitudinea sortii.Ce va fi,va fi..
Dar cum in orice situatie trebuie sa-ti capul sus ,la fel si acum.Desi e dureros daca nu va fi bine,viata te coboara si te ridica pe cai pe care nu le vei cunoaste decat in momentul respectiv.Este un drum lung,mai ales trecerile de la o stare la alta,de la caldura si iubire la singuratate si raceala,de la saruturi in noapte la patul gol,de la noi la mine.
Toate gandurile si sentimentele care ma incearca acum,sunt grele si dureroase,plang si plang si incerc sa fac orice doar sa nu ma mai gandesc la crudul adevar,as dormi zile-n sir pana trece totul...ce usor ar fi daca ar fi asa!
Viata te pune la incercari,iti pune piedici tu trebuie sa stii sa te ridici,pentru ca dupa ploaie vine si soare.Si-n fiecare rau exista si-un strop de bine.E greu sa vezi stropul ala cand simtit ca totul cade peste tine,dar dupa ce se vor mai linisti apele va aparea si raza ta de soare...va fi calda si moale si-ti va sterge lacrimile!
